Cu peste 20 de secole in urma, Pitagora spunea deja: „Invatati copiii si nu va fi necesar sa pedepsiti oamenii”. Efectul Golem necunoscut pariaza exact pe opus. Hai sa-l cunoastem putin mai bine.
Dar, pentru a intelege efectul Golem, cunoscut si sub numele de efectul Pygmalion negativ, este interesant sa ne amintim in ce consta efectul Pygmalion din punct de vedere psihologic.
Efectul Golem vs. Efectul pigmalion
Intelegem efectul Pygmalion atunci cand o persoana, crezand ca poate influenta pe alta, ajunge sa aiba aceasta influenta. Prin urmare, are foarte mult de-a face cu asteptari si este strans legata de un alt efect, cel al profetiei care se implineste de sine (observam realitatea asa cum ne asteptam sa fie, facilitand, la randul sau, ca ea sa fie asa cum o observam).
Evident, acest efect este primordial in educatia si dezvoltarea copiilor . Profesorii, parintii si tutorii tind sa incurajeze copiii sa-si exploateze potentialul, pentru ca au asteptari pozitive, sa faca tot ce si-au propus si de care sunt capabili. Dupa cum spunea Pitagora, invata-i pe copii sa fie adulti mai echilibrati si mai increzatori in sine.
Din nefericire, efectul opus este cel care ne aduce aici, deoarece Golemul este reversul lui Pygmalion. In acest proces, un tert conditioneaza copilul, datorita asteptarilor sale negative, astfel incat stima de sine sa ii scada si sa nu se considere capabil sa faca ceva.
Atat Golemul, cat si Pigmalionul ii dau inapoi celui mic . Daca un baiat este plin de viata si isi atinge scopul, se va simti capabil sa mearga mult mai departe. Dimpotriva, daca crezi ca esti inferior si incapabil, iti va fi greu sa-ti stabilesti obiective care sa te ajute sa cresti.
„Fiecare copil ar trebui sa aiba un semn care spune: Manipulati cu grija, contine vise”.
-Mirko Badiale-
Unde apare efectul Golem?
Interesant este ca atat efectul Golem, cat si efectul Pygmalion sunt reproduse constant in mediul academic. Din pacate, astazi este foarte raspandita si in sectoarele social si muncii.
Din punct de vedere educational, Jacobson si Rosenthal au fost cei care l-au studiat cu mai multa insistenta. Ei s-au dedicat cercetarii profetiilor care se auto-implini , observand ca multi profesori si-au clasificat inconstient elevii. Astfel, si intr-un mod total irational, acestia si-au influentat performanta prin facilitarea mijloacelor pentru ca, in mod inconstient, acestea sa poata fi indeplinite.
Un exemplu s-ar gasi la acel profesor care crede ca un elev este mai putin inteligent decat altul. Astfel, cel mai probabil, provocarile pe care le pune celui pe care il considera mai putin inteligent sa fie mai simple, in acest fel si fara sa vrea, va ajunge cu mai putine cunostinte.
Poate fi oprit acest efect?
Adevarul este ca este dificil sa opresti acest efect. Sa continuam cu exemplul profesorului: el genereaza asteptari despre elevii sai, automat si cu putine informatii , si actioneaza pe baza acestor asteptari, facandu -le in cele din urma realitate .
Conform datelor, baietii care primesc o stimulare mai bogata ajung sa obtina o performanta scolara mai buna . Astfel, fenomenul se reactioneaza, realizand un efect Golem la unii baieti si un efect Pygmalion la altii.
Desigur, un prim pas pentru a atenua acest fenomen este constientizarea lui . In special profesorii, dar si parintii, tutorii sau rudele trebuie sa fie constienti de cat de pervers poate fi acest efect.
In plus, acest efect are consecinte dincolo de domeniul academic . Sa ne gandim ca, de exemplu, performanta copilului poate ajunge sa-i afecteze stima de sine.
Pe de alta parte, si parasind domeniul educational, putem observa si acest efect si opusul lui la locul de munca . Este obisnuit ca sefii sa aiba asteptari de la angajatii lor, sa actioneze conform acestor asteptari si, din cauza actiunilor lor, asteptarile lor ajung sa aiba o oarecare realitate.
„Educatia nu este pregatire pentru viata. Educatia este viata insasi.
-John Dewey-
De fapt, s-ar putea intampla ca noi insine sa fi fost victime fara sa stie ale efectului Golem . Fiind ceva atat de irational, aproape implantat in constiinta noastra, cu greu ne dam seama de pagubele pe care le provoaca.
In acest sens, este important sa testam tehnici care ne permit, ca profesori, parinti, sefi sau tutori, sa fim mai constienti si mai putin prejudecati . Optiuni precum mindfulness sau meditatia, care urmaresc sa obtina o constientizare mai deplina, ar putea fi utile in acest sens.