Kleptomania este o boala care consta in dificultatea unei persoane in a controla impulsul de a fura. Kleptomania este o boala care consta in dificultatea unei persoane de a controla impulsul de a fura. Persoana care sufera de cleptomanie nu poate controla dorinta de a fura lucruri de care nu are cu adevarat nevoie.
Principalele caracteristici ale celor care sufera de aceasta boala includ: sentimentul de neputinta care ii determina sa comita furt, ganduri de intruziune si sentiment de eliberare de o anumita presiune si euforie pentru ca au comis un furt.
Diagnosticul de cleptomanie
- Tensiune in momentele inainte de comiterea jafului si un sentiment de incertitudine.
- Imposibilitatea controlarii impulsului de a comite furt si dificultati de gestionare, chiar si cu bunuri sau articole deloc esentiale, nici pentru valoarea lor economica, nici pentru uz personal.
- Jaful nu are o stimulare furioasa, mai putin un raspuns la halucinatii de fond sau la tulburarea delirante.
- Furtul nu se explica prin prezenta unei tulburari de conduita cleptomaniaca, a unui episod maniacal sau a unei tulburari de personalitate antisociala.
- Senzatie de euforie, succes si bunastare in momentul comiterii furtului.
Mituri ale cleptomaniei
Printre cele mai comune mituri legate de cleptomanie se numara:
- Kleptomanii nu se pretuiesc pe ei insisi, sunt nebuni sau suparati mental : Ei bine, fals, cleptomanul este perfect capabil sa se descurce singur, inteleg perfect realitatea, nu au simptome paranoice sau delirante. Este adevarat ca vor exista situatii in care furtul interfereaza cu activitatea zilnica a unui cleptoman, mai ales in cazurile de cleptomanie cronica.Aceasta problema are o solutie cu un tratament adecvat, preluand controlul asupra situatiei pentru ca acesta sa poata trai normal.
- Cleptomanul este incapabil sa simta vinovatie si simte placere atunci cand fura : Persoana cu tulburare cleptomana sufera o acumulare de emotii nefavorabile si o mica crestere a tensiunii inainte de a comite un jaf, asa ca simte ca nu isi poate ameliora disconfortul decat furand. Nu este acelasi lucru cu a spune ca cleptomanul simte placere atunci cand fura, deoarece acest act este insotit de obicei de un sentiment de vinovatie pentru ca a furat. Cu alte cuvinte, tensiunea interna si anxietatea sunt atenuate prin furt.
- Sunt hoti profesionisti, iar furturile lor cresc : Cand un cleptoman fura, el raspunde unui impuls interior. Acesta este motivul pentru care nu pot fi catalogati drept hoti de rand, dincolo de situatia de talharie. Retineti ca sunt capabili sa-si planifice jafurile intr-un mod premeditat si o fac ocazional. De aceea se spune ca furturile lui nu escaladeaza, ca un hot profesionist care incepe prin a fura un portofel si ajunge sa jefuiasca o banca. Cleptomanul nu este un hot profesionist, doar o face. Hotul profesionist traieste din ceea ce fura, cleptomanul nu, pentru ei furtul nu duce neaparat la un beneficiu profitabil.
- Fura ori de cate ori au ocazia, nu au nici un leac : Numarul de furturi pe care le va comite un cleptoman va varia in functie de tipul de persoana care sufera de aceasta boala, fie ca este cleptoman sporadic, episodic sau cronic. Este important de mentionat ca un cleptoman comite un jaf din cauza tensiunii crescute sau a anxietatii crescute, ceea ce ca raspuns il determina sa comita un jaf. Asa ca este fals ca cleptomanul este capabil sa fure totul avand ocazia. In ceea ce priveste tratamentul adecvat, exista diverse terapii speciale pentru acesti pacienti. Aceste terapii dau rezultate bune in reducerea anxietatii legate de comiterea unui jaf, reusind sa elimine nevoia de a fura.
- Ei pot controla dorinta de a fura, dar nu vor : si acest lucru este complet fals, cleptomanul intelege ca furtul este gresit, dar chiar si asa, nu isi pot controla nevoia de a comite furt. Din acest motiv, se discuta daca acest lucru ar trebui clasificat ca parte a comportamentului obsesiv-compulsiv.
Terapii pentru a ajuta cleptomanul
Terapiile disponibile in prezent sunt de a reduce impulsul de a fura, pentru cleptoman acesta poate fi comportamental si/sau farmacologic. In anumite cazuri, se administreaza un antidepresiv pentru a ajuta la normalizarea nivelurilor de serotonine ale pacientului.
Munca psihoterapeutului cu pacientul cleptoman este de a aplica terapia comportamentala cu accent pe cea cognitiva. Aceasta terapie ajuta la atingerea unui echilibru in executarea activitatilor zilnice de rutina. Totusi, alti psihanalisti sustin ca impulsul de a fura se poate datora unor disconforturi reprimate inconstient in timpul copilariei.